- grandomaníe
- s. f., pl. grandomaníi
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
grandomanie — GRANDOMANÍE, grandomanii, s.f. Mania de a se crede om însemnat, valoros, de a şi acorda o importanţă nejustificată; megalomanie. – cf. fr. g r a n d, rom. m a n i e. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 GRANDOMANÍE s. v. îngâmfare. Trimis… … Dicționar Român
grandoman — GRANDOMÁN, Ă, grandomani, e, s.m. şi f. Persoană care suferă de grandomanie; megaloman. – Din grandomanie (derivat regresiv). Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 GRANDOMÁN adj. v. îngâmfat. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … … Dicționar Român
grandios — GRANDIÓS, OÁSĂ, grandioşi, oase, adj. Măreţ, impunător (prin proporţiile sale). [pr.: di os] – Din fr. grandiose, it. grandioso. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 GRANDIÓS adj. 1. impozant, impunător, maiestos, măreţ, monumental,… … Dicționar Român
megalomanie — MEGALOMANÍE, megalomanii, s.f. 1. Faptul de a fi megaloman (1). 2. Stare psihică patologică întâlnită în unele boli mintale şi manifestată prin delir de grandoare, asociat cu delir de persecuţie. – Din fr. mégalomanie. Trimis de LauraGellner,… … Dicționar Român
îngâmfare — ÎNGÂMFÁRE s.f. Atitudine de încredere exagerată în propriile sale însuşiri; trufie, orgoliu, fală; infatuare. – v. îngâmfa. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 Îngâmfare ≠ modestie, simpleţe, simplitate Trimis de siveco, 03.08.2004.… … Dicționar Român